Sunday, November 29, 2009

Aparat foto nou... poze noi :) Enjoy !





Ganduri...

28.11.2009 - 18:31

Ce zi aiurea... vreau iar sa nu mai lucrez, vreau sa stau acasa, sa lenevesc cat se poate de mult, sa pierd noptile, sa nu ma intereseze de chirii, intretineri, plati lunare si alte "nimicuri" de genu... 4 zile libere, consecutiv... a fost ceva spectaculos de-a dreptul :) m-am simtit iar ca la 17-18 ani, cand lucram doar ca sa am bani de iesit in oras, mai bine zis, mai multi bani de iesit in oras... ce frumos era odata, cand ne strangeam la mine, doar ca sa ne jucam pe calculatoare, sau faceam brigada sa mergem la internet sa ne jucam Counter-Strike sau Warcraft III - Tower Defense, sau cand aveam "antrenamente" la CS... Acum, deja, trebuie sa ma gandesc la viitor, trebuie sa muncesc ca sa supravietuiesc.... Nu mai suport toti clientii care intra gura casca, dar totusi, trebuie intrebati ce vor si ce nu vor... Am inceput sa scriu asta cu o idee, am continuat cu alta, acum am inceput cu o cu totul alta idee, e o varza totala in capul meu in clipa asta, de fapt, de cateva zile incoace... sunt asa de abatut si as putea spune chiar putin intristat... norocul meu ca mai sunt cateva persoane, se stiu ele care, care imi fac si mie ziua mai frumoasa, care ma fac sa am un zambet tamp pe fata, cu toate ca sunt cam tristut in interior... Am doar cativa prieteni, care-i pot numii adevarati, si pe ei, ii am de-o viata, restu, vin si pleaca, ca intr-o piesa idioata de teatru, toti suntem niste actori, toti afisam masti si sentimente false in ziua de azi, toti uitam cum e sa iubim cu adevarat sau macar sa aratam asta, tot ce conteaza in ziua de azi, sunt banii, felul in care esti vazut in societate si cel mai mult conteaza in ce cluburi "o arzi"... Hmmm inca o perioada de "migrare" din viata mea... m-am mutat de 4 ori intr`un an, urmeaza a 5-a oara, ce distractie, ce frumos, ce drag imi e, ce ma distruge ironia :| Vreau acasa, vreau sa pot sa ies in oras si sa stau pana la 2-3 noaptea si sa nu`mi fac griji ca nu am cu ce sa ajung acasa, sau sa fiu nevoit sa`mi pun 20`30 de lei de`o parte doar pt taxi... Dubioasa stare, foarte, mai vin si asa zisele sarbatori "magice" de iarna.. pfff, BULLSHIT ! sunt doar niste zile intr`un amarat de calendar dintr`un amarat de an, am trecut deja de stadiul bucuriei de Craciun sau de trecerea in noul an cu seprante de mai bine, degeaba speram la mai bine daca nu facem nimic in privinta asta, daca in loc sa mergem inainte, dam tot inapoi, degeaba daca in loc sa invatam din greseli, le repetam... Mi-e dor, mi-e atat de dor de vremea cand abia asteptam ziua de "Mos Nicolae" in care imi faceam repede ghetutele si in care eram atat de cuminte si de ascultator, eram de nerecunoscut, mi-e dor de ajunul Craciunului, cand abia asteptam sa imbodobesc bradul, natural pe atunci... Mi-e dor de diminetile de Craciun in familie, care acum, au devenit doar niste banale reuniuni, pt ca nu mai e ce-a fost odata pt ca nu se mai simte acea dragostea mare de familie, de neam, acum ne vedem doar ca simple cunostinte, care la greu, fugim unii de altii in loc sa ne ajutam, care in loc de morala tocata la fiecare vizita am putea sa ne dam niste sfaturi utile sau doar sa ne bucuram de prezenta si unitatea, chiar aparenta, a tuturor. Toti stim sa dam lectii, toti stim sa facem morala, dar sunt de parere ca inainte de toate, ar trebuii sa ne corectam pe noi insine si sa invatam din propriile greseli, nu doar sa tinem predici si ore de morala si etica... Imi e dor de tata, hmmm, tot timpul mi-a fost, asa cum era el, mai "dubios" sa zicem, dar era al meu, cu bune cu rele, avea grija de mine... Imi pare rau ca n-am putut / vrut sa devin ce a vrut el, poate e mai bine asa, tot ce conteaza e ca-l iubesc in continuare si ca nu-l voi uita niciodata pe "mustacios" :). Imi e dor si de mama, cu toate ca nu i-o arat, cu toate ca n-o sun de fiecare data cand am ocazia, dar chiar imi lipseste, chiar daca cand ajung acasa, stau mai mult timp plecat, macar stiu ca e acolo, cu mine si ca e tot timpul pregatita sa ma altoiasca "in caz de" :))... Bucuresti mi-a trebuit mie, de Bucuresti am parte, inca un Craciun departe, printre straini, inca un revelion petrecut ca o simpla noapte dintr-o saptamana banala... am trecut prin atatea chestii, mai mult sau mai putin frumoase, unele prea devreme, altele prea tarziu, altele mai sunt de venit... le astept cu bratele deschise, indiferent daca sunt bune sau rele... tot ce conteaza e ca trebuie sa lasam trecutul in trecut si sa traim prezentul la maXim, fie ca lurez 13 ore / zi (14 acum, ca tot sunt sarbatori), fie ca am liber, vreau sa beneficiez de tot, sa ma bucur de viata asta, asa cum e ea, mai amara uneori, mai dulce de alte dati... Carpe Diem ! That's all that matters !
A re-aparut revista mea preferata, "Photomagazine", credeam ca nu o s-o mai vad... am gasit un articol foarte interesant, legat de fotografia animalelelor, dar ce este si mai interesant si foarte adevarat, din pacate, este comentariul fotografului Boza Ivanovic - "Animalele se ghideaza in viata dupa instinctul de consevare, in timp ce oamenii nu vad decat lacomia"...